Decizia conştientă de a nu face un lucru… încă.
Este decizia conştientă de a nu face încă un lucru pe care ştii că ar trebui să îl faci şi că dacă l-ai face te-ar ajuta să te aproprii de visul tău, de ceea ai planificat.
Te gândeşti că îl vei face într-o zi… şi acea zi nu mai vine…
Însă amânarea are un aliat puternic pe care încă, este posibil, să nu îl conştientizezi – FRICA.
Am fost educaţi atât eu, cât şi tu, să nu cumva să greşim.
Am fost recompensaţi când făceam ceva corect (după nişte reguli ale altora) şi am fost pedepsiţi când făceam ceva greşit (iar după standardele altora).
Aşa că am învăţat să mă feresc de greşeală, iar greşeala a devenit mai importantă decât reuşita.
Frica de a nu greşi ajunge să ghideze acţiunile. Şi nu mai faceam nimic din ceea ce este nou, nimic din ceea ce este diferit, pentru că riscăm să greşim.
Când este timpul să iei o decizie, o amâni ca nu cumva să fie o decizie proastă.
Acest tip de amânare al deciziilor apare din cauza fricii de greşeală. Am fost aşa de programaţi din copilărie să nu cumva să greşim, să ne gândim la greşelile noastre ca la nişte limite, ca la nişte handicapuri, încât acum am ajuns să ne oprim din drum de teama greşelii.
M-am confruntat cu această teama prea mult timp şi am ajuns să o cunosc, să o înţeleg şi să o stăpânesc. Apoi teama a dispărut, iar greşeala s-a transformat din duşmanul meu cel mai mare în aliatul meu cel mai bun.
Greşeala e cea mai bună cale să înveţi şi să schimbi ceva în viaţa ta. Dacă nu îţi dai voie să faci greşeli, nu progresezi – rămai exact acolo unde erai şi ieri.
Este ca şi cum o forţă, parcă mai mare decât noi înşine, ne ţine încătuşaţi şi nu ne permite să ne mişcăm în direcţia în care dorim să mergem.
Iar atunci când vorbim de frica în afaceri , ne referim la frica de a eşua, de a începe o afacere care mai apoi să se dovedească nerentabilă şi în cele din urma să dăm faliment.
Iar atunci când vorbim de faliment nu ne referim doar la aspectul material (mai ales că, unele afaceri pot fi începute cu o investiţie ridicol de mică) ci mai degrabă la implicaţiile emoţionale pe care acest eveniment le va avea în viaţa noastră: pierderea încrederii în sine, gândul la ce vor spune prietenii şi familia şi la vorbele răutacioase pe care le vei auzi…..…
Şi gândul la toate acestea te face să amâni începerea oricărei idei de afacere care în prima fazâ îţi surâdea.
În momentul în care începi o afacere într-adevar, este bine să fii conştient că poţi eşua, însă la fel de bine este să fii conştient că poţi avea succes şi că îţi poţi asigura astfel viitorul tău financiar şi multe altele-timp de calitate cu familia, concedii fără stres, relaţii umane frumoase.
Aşa cum un eşec ne scade stima de sine, aşa un succes ne creşte încrederea în forţele proprii.
Afacerea pe care o dezvolt eu are startul de început salariul minim pe economie şi se poate recupera în cel mult într-o lună cu un profit de 110 euro.
În felul acesta, investiţia financiară nu este mare şi deci riscul la care te supui este unul scazut.
Pe măsură ce ideea ta de afacere prinde contur şi începi să îţi formezi baza de date cu clienţi, îţi vei da seama dacă activitatea pe care o desfăşori te prinde ( adica îţi place ceea ce faci) şi este şi profitabilă.
Profitul obţinut la începutul afacerii este firesc să nu fie unul exagerat de mare. Cu răbdare şi perseverenţă repetă activităţile care observi că îţi aduc cele mai bune rezultate şi câştigurile tale vor creşte încet dar CONTINUU.
Ce-ar fi fost dacă…?
Iar dacă eşuezi, din moment ce ai început cu o investiţie mica, nu-i un capăt de ţară. Măcar ai încercat…
Dacă nu ai fi încercat poate că te-ai fi întrebat şi peste ani: Ce s-ar fi întâmplat dacă puneam acea idee de afacere pe roate?
Oare care ar fi fost stilul de trai de care m-aş fi putut bucura?
Şi această incertitudine doare. Alegerile pe care le avem la îndemana uneori şi de care nu profităm la timp, rămân ca o rană, care se încăpăţănează să se închidă în ciuda timpului care trece.
Un citat pe care eu îl iubesc spune aşa: Cel mai mare risc pe care ţi-l poţi asuma în viaţă este acela de a nu risca nimic.
Aşa că, părerea mea este să treci la acţiune şi să pui în practică o idee de afacere care ţi se pare interesantă, crezi că se potriveşte cu personalitatea ta şi care nu necesită o investiţie exorbitantă.
Dacă stai şi amâni, viaţa ta nu se va schimba cu nimic nici azi, nici mâine… nici in anii urmatori.
Nebunia înseamnă să faci acelaşi lucru în mod repetat şi să te aştepţi să obţii alt rezultat…..spunea Albert Einstein.
Iar în gândul tău se va semăna tot mai adânc gândul: Ce-ar fi fost dacă………..
Oamenii de acum 60-100 de ani nu ştiau să amâne.
Imaginează-ţi pe străbunicul tău că trebuia să pună grâul şi în loc să se trezească la ora 04.00 şi să plece pe câmp cu calul să lucreze pământul, ar fi zis: „Lasă că o să fac asta mâine sau poimâine”. Dacă el ar fi spus asta tu nu mai citeai aceste rânduri, pentru că sigur familia ar fi murit de foame. Grâul nu se poate semăna decât în anumite momente, nu când avea chef omul acela, ci când era anotimpul potrivit.
Mă uit la bunicii noştri şi nu văd la ei nici o urmă de amânare, parcă amânarea a fost inventată doar în ultimii 50 de ani, iar ei au scăpat de acest virus.
Dar amânarea nu apare doar din cauza fricii ci poate fi şi un mecanism al subconştientului de protecţie pentru a te simţi în siguranţă, apreciat, lăudat.
Citeşte cu atenţie…poate te regăseşti…….
Amânarea te ajută să eviţi să fii criticat.
Ai lucrat vreodată la un proiect foarte mult timp doar pentru că îţi doreai să iasă perfect?
Poate că de fapt l-ai terminat însă nu l-ai scos încă la vedere.
Crezi sau nu însă perfecţionismul poate fi o formă a amânării.
Atunci când vrei ca totul să fie perfect – întreabă-te dacă nevoia asta nu provine din teama că munca ta să nu fie plăcută şi, astfel, să ajungi să fii criticat.
Bineînţeles că atunci când eşti criticat te simti rănit.
Şi cum poţi evita critica decât concentrându-te pe detalii, ceea ce înseamnă că proiectul nu va fi finalizat niciodată.
Dacă nimic nu este terminat, atunci nimeni nu va avea ocazia să te critice.
Dacă te afli într-un asemenea punct, întreabă-te: „Sunt în siguranţă sau sunt blocat?”.
Amânarea te ajută să eviţi respingerea.
Ţi s-a întâmplat vreodată să amâni să dai un telefon important care te-ar fi putut ajuta să pui anumite lucruri în mişcare?
Dacă răspunsul este da înseamnă că o parte din tine se teme că dacă ai face acest pas uriaş s-ar putea să fii respins.
Şi, normal, respingerea este dureroasă. Însă efectul secundar al respingerii depinde de modul în care tu reacţionezi la ea. Aşa că, decât să fii respins mai bine nu mai contactezi persoana care ţi-ar putea rezolva o mare provocare.
Însă, puneţi întrebarea dacă amânarea te protejază sau de fapt îţi împiedică dezvoltarea personală,evoluţia ta în direcţia pe care o doreşti.
Amânarea te ajută să eviţi pierderea unei relaţii.
Ai realizat vreodată că oamenii de succes se chinuie să menţină relaţii sănătoase?
Carierele lor pur şi simplu au explodat, aşa că acum călătoresc foarte mult, muncesc tot timpul, iar relaţiile lor au de suferit.
Dacă te-ai gândit vreodată la asta, o parte din tine poate amâna lucrurile pentru că relaţiile tale să intre pe o pantă descendentă.
Pierderea unei relaţii şi/sau sentimentul de singurătate nu sunt deloc plăcute.
Ar trebui să-ţi aminteşti, totuşi, că îţi poţi cultiva atât ambiţiile cât şi relaţiile.
Aşa că explorează natura amânării şi vezi dacă nu încerci, de fapt, să eviţi singuratatea.
Amânarea te ajută să eviţi dezamăgirea.
Ai pus vreodată la inimă faptul că o persoană importantă pentru tine nu a reacţionat aşa cum te-ai fi aşteptat?
În acest caz amânarea este folosită pentru a evita posibilele dezamăgiri.
Atunci când creezi poţi fi extrem de vulnerabil.
Drept dovadă că nimic nu doare mai tare decât să vezi ca o persoană care acordă puţină atenţie sau priveşte cu dezinteres ceva ce ai creat tu.
Ca de obicei conştientizarea acestui obicei te poate salva de el.
Dacă observi că, de multe ori, preferi să faci orice altceva decât să creezi un lucru la care te-ai gândit intens, atunci s-ar putea să procedezi astfel de teamă, să nu fi dezamăgit de reacţia celor din jur.
Amânarea te ajută să eviţi eşecul.
Ţi s-a întâmplat să crezi că nu este momentul potrivit pentru a începe o afacere sau să aplici pentru un nou job? S-ar putea ca o parte din tine să amâne trecerea la acţiune de frică să nu dai greş.
Oamenii sunt dezamăgiţi dacă lucrurile nu ies aşa cum îşi doresc ei.
În acele momente încep să-şi pună la îndoială abilităţile, experienţa sau valoarea de sine.
Iar pentru a evita asta găsesc tot felul de scuze pentru a nu trece la acţiune.
Asteaptă momentul potrivit (care nu vine niciodată) astfel încât să fie siguri de reuşită şi să evite astfel un eşec usturător, însă asta îi împiedică şi să obţină ceea ce doresc cu atâta ardoare.
Tu în care formă de amânare te regăseşti?
Dacă nu amâni lucrurile-felicitări ! Viaţa ta sigur este ceea ce îţi doreşti…
Însă eu am aceste informaţii pentru persoane care amână lucrurile sub o formă sau alta.
Dar orice provocare are o soluţie aşa că, hai să vedem, cum DETRONĂM amânarea?
5 paşi te pot ajuta dacă eşti obiectiv cu tine şi analizezi care este motivul tău pentru amânare.
- După mine, principalul motiv pentru care amânăm să facem unele lucruri este lipsa unei motivaţii suficient de puternice sau lipsa unui obiectiv măreţ.
Şi totuşi, care este legătura dintre motivaţie şi amânare?
Una dintre consecinţele motivaţiei o reprezintă acţiunea imediată.
Aşadar, atunci când suntem motivaţi, nu amânăm lucrurile pe care este firesc să le facem ci pur şi simplu trecem la treabă.
Drept urmare, atunci când alegem să amânăm un lucru, este pentru că, acel lucru, în mintea noastră, în subconştientul nostru nu este atât de important pe cât ar trebui sa fie, pentru ca noi să-i oferim atenţia necesară.
Şi când nu este un lucru demn de atenţia noastră?
Atunci când el este prea mic, prea lipsit de importanţă.
Mulţi dintre noi am făcut cel puţin o dată greşeala de a ne seta obiective care nu sunt suficient de mari încât să ne motiveze să trecem la acţiune şi să le atingem.
Aşa că, după ce ne-am apucat de ele, motivaţia pentru a continua ne-a scăzut în scurt timp, iar apoi am început să amânăm sarcinile care era firesc să fie îndeplinite zi de zi, pentru a finaliza cu succes acele obiective.
Aşa că, înainte de a-ţi stabili un obiectiv, gândeşte-te DE CE? vrei să îl realizezi, care sunt motivele care te determină să treci la acţiune, care sunt beneficiile de care te vei bucura odată realizat obiectivul.
Şi dacă răspunsurile pe care le găseşti au o semnificaţie interioară suficient de puternică pentru tine, atunci sunt şanse mari ca, odată ce începi acel lucru, să continui să mergi pe drumul început pâna vei ajunge la destinaţie( adică până îţi vei realiza obiectivul).
- Separă sarcinile importante de cele urgente.
Cea mai gravă eroare în managementul timpului este să te concentrezi să rezolvi prima dată lucrurile urgente.
Urgenţele sunt aşa de multe, încât niciodată nu le vei rezolva cu adevarat.
Tot timpul o urgenţă pare „de viaţă şi de moarte”, dar dacă eşti sincer cu tine, observi că o poţi rezolva şi peste 6 ore sau 24 de ore.
Însă urgenţele ne motivează să le rezolvăm pentru că ele produc schimbări imediate, care se observă rapid.
Când ai de lucrat la un proiect, dar te sună un amic ca să îl ajuţi să îşi schimbe roata la maşină urgent, e mai motivantă activitatea urgentă pentru că pare mai aproape de rezultat.
Această capcană e uşor de observat şi dacă separi lucrurile importante de cele urgente o să o treci uşor.
Lucrurile importante sunt acele acţiuni care te ajută să îţi îndeplineşti obiectivul principal pe care îl ai.
Lucrurile urgente nu au legătură cu acel obiectiv, dar par şi ele importante la prima vedere.
Însă dacă te laşi „furat” de rezolvarea urgenţelor, nu vei mai avea energie şi motivaţie pentru sarcinile importante.
Soluţia potrivită e să îţi aloci doar două ore pentru lucrurile urgente şi să le faci la finalul programului tău de lucru.
O să vezi că de fapt doar 10% dintre lucrurile urgente sunt cu adevarat urgente şi necesită să acţionezi imediat. Restul de 90% doar par urgente.
Însă lucrurile importante sunt cele care îţi asigură pâinea de toata ziua şi fericirea şi sănătatea şi orice alt lucru pe care ţi-l doreşti.
Iată câteva sugestii pentru a separa lucrurile importante de cele urgente:
1) Se spune că trebuie să faci liste de “To do” – uri pentru a fi sigur că te ții de treabă. Doar că aceste liste pot ajunge și la 30 de puncte pe zi. Când citești ce ai scris, deja îți vine să dai skip peste toate. Eu consider că este o tactică greșită.
Cu cât ai mai multe lucruri trecute pe o listă, cu cât tendința de amânare se mărește tot mai mult.
De aceea, îți sugerez să-ți stabilești un număr de “to do” – uri care să nu te sperie. Numărul tău poate fi de trei puncte, numărul altei persoane poate fi de cinci și tot așa. Ideea ar fi să treci doar câte lucruri știi sigur că poți face fără să te lovească ideea de a amână pentru mâine. După ce le vei termina, vei reîncepe să scrii același număr de lucruri. Ar fi indicat ca periodic să adaugi câte un singur lucru pe lista inițială. Astfel te vei obișnui cu ideea de a avea mai multe de făcut, însă din aproape în aproape.
2) Stabilește un timp limită pentru fiecare sarcină din cele trecute pe lista de mai sus. Dacă vei scrie doar trei puncte, s-ar putea să ai impresia că asta e tot ce ai de făcut pe ziua de astăzi, așa că te vei apuca pe finalul zilei. Indicat ar fi ca în dreptul fiecărei sarcini să scrii exact un timp alocat. La finalizarea fiecărei sarcini ar fi bine să compari dacă te-ai încadrat la fix, dacă ai depășit sau ai terminat mai devreme. Asta pentru a știi să estimezi mai bine pe viitor.
3) Atunci când nu ești convins de beneficiile pe care ți le aduce o sarcina rezolvată în timpul stabilit, s-ar putea să nu fii îndeajuns de motivat încât să-ți respecți promisiunea.
Așa că ar fi excelent dacă ai putea trece măcar un mic beneficiu pentru fiecare sarcină îndeplinită. De exemplu, dacă termini mai devreme ce ai de făcut la muncă, s-ar putea să poți pleca mai devreme acasă și astfel câștigi două ore pe care le poți petrece în compania unor prieteni. Sau poți prelua niște sarcini în plus pentru care superiorul tău să te remarce și să te propună ulterior pentru o promovare.
4) Încearcă să-ți păstrezi atenția pe ceea ce faci tot timpul alocat rezolvării unei sarcini. Adică fără Facebook, Youtube, Whatsapp, Pokemon Go și alte distracții:) E bine ca întotdeauna să fii 100% acolo, orice ai face. Așa că poți să-ți iei pauze periodice în care să fii 100% pe Facebook și nu cu gândul la muncă:) Dar când ești la muncă, este bine să ai alte potențiale distrageri închise:)
5) Deși pare interesantă flexibilitatea programului, ea este foarte dăunătoare în lupta cu amânarea. De aceea, îți sugerez ca până vei învăța să te disciplinezi, să păstrezi un program cât mai fix al sarcinilor pe care trebuie să le faci. Chiar dacă ai posibilitatea de a lucra cum îți dorești, este indicat să ai un orar precis pe care să-l și respecți. Astfel, această nouă atitudine îți va intra în rutina zilnică.
6) Dacă vrei să evoluezi rapid în carieră și deja începi să ai rezultate cu combatarea amânării, să știi că acesta este momentul să dai tot ce este mai bun din tine. Nici o companie nu va promova pe cineva doar pentru că își face treaba bine în timpul așteptat. Însă vei fi luat în calcul pentru o promovare dacă faci mai multe lucruri decât se așteaptă superiorul tău, într-un timp mai scurt. Prin urmare, dacă ai terminat toate “To do” – urile de pe lista de azi, ar fi bine să începi a rezolva deja și lista de mâine:)
7) Cred că ai mai auzit până acum că este bine să începi întotdeauna ziua cu sarcina cea mai complexă. Părerea mea? Depinde cât de bolnav de amânare ești:))) Dacă momentan ești genul care se confruntă cu mari probleme în această direcție, cateogoric, acest sfat nu este pentru tine. Ci din contră, aș zice să rezolvi cât mai repede un număr cât mai mare de sarcini ușoare la începutul zilei. Asta îți va da energia și entuziasmul de a continua cu cele mai complicate.
De asemenea, vei avea senzația că lupta ta cu amânarea dă rezultate bune și merită să mergi mai departe. Altfel, te vei împotmoli zilnic la aceeași sarcină complicată și s-ar putea ca finalul să fie demisia ta:)) Dacă stai totuși mai bine la capitolul de motivație, să știi că este un sfat bun să începi cu cel mai dificil task:)
Amânarea este boală foarte grea și nu se vindecă în nici un caz peste noapte. Cred că atunci când ajungi la pasul să te apuci de lucruri “acum”” fără să-ți treacă prin cap să le lași pentru mai târziu, doar atunci poți spune că începi să cunoști o ameliorare.
- Vizualizează paşii de lucru şi rezultatul pozitiv.
Iată o tehnică super puternică…..
Să zicem că ai ales deja o sarcină pe care o tot amâni. Ai separat-o de lucrurile urgente, ai ajuns la concluzia că face parte din cele importante şi încă nu te simţi confortabil să o faci şi tot o amâni.
- Închizi ochii şi stai cât mai calm şi confortabil, apoi îţi imaginezi că faci acel lucru pe care îl amâni.
- După ce îţi imaginezi că îl faci continui filmul acesta al acţiunii până în momentul de după acţiune, atunci când te bucuri în sinea ta de reuşită, de faptul că ai terminat cu bine ce ţi-ai propus.
- Acum revii la începutul „filmului” şi îl derulezi foarte repede, sărind peste perioada în care faci acţiunea şi te duci direct în momentul în care savurezi plăcerea rezultatului.
Dar când savurezi rezultatul, fă asta ca şi când e real, priveşte cu ochii minţii tot ce ai vedea atunci, auzi cu propriile urechi ce ai auzi atunci şi simte în suflet tot ceea ce ai simţi atunci, bucuria reuşitei, amplificată de zeci de ori în imaginaţia ta.
Acest mic exerciţiu o să te ajute să îţi programezi mintea să facă lucruri pe care înainte mintea se ferea să le facă pentru că nu ştia că o să se simtă aşa bine la final.
Mintea ştia doar că în timpul acţiunii o să se simtă rău, aşa că fugea de acel rău.
Acum însă îi spui minţii că o să îi placă la final, aşa că ea o să fie dispusă să te ghideze şi tu vei face acţiunea ce o tot amânai.
- Acţionează pe rând cu fiecare sarcină (PDCA)
PDCA înseamnă Plan (planifică), Do (acţionează), Check (verifică), Act (acţionează).
După etapa în care ai vizualizat mental şi ai simţit emoţional succesul tău în acţiunea dorită, e nevoie de un plan.
Începe să planifici ce ai de făcut, apoi o sa vezi ce uşor e să faci ceea ce ai planificat.
Apoi verifică daca eşti mulţumit de rezultat şi acţionează iar.
Aceasta etapă e necesar să o faci pe rând pentru fiecare sarcina ce ţi-o propui.
Aici ai nevoie de o agendă sau un calendar electronic care să te ajute să ţii evidenţa.
5) Conştientizează transformarea ta şi a mediului.
O etapă super utilă este ca la finalul sarcinii făcute să te observi pe tine şi să îţi pui următoarele întrebări:
- Ce s-a schimbat în viaţa mea prin aceasta acţiune?
- Cu cât sunt acum mai aproape de atingerea scopului dorit?
- Cum pot să mă bucur de fiecare pas pe care îl fac spre scopul meu?
- Ce reprezintă această acţiune şi acest scop în viaţa mea din prezent şi din viitor?
Aceste întrebări te ajută să nu treci prin momentul tău de reuşită ca „raţa prin apă”, adică fără să înveţi ceva profund din aceste clipe de succes.
Uneori o conştientizare a succesului te face să ai mai multă putere în viitor.
Dacă treci fără să observi, fără să dai importanţă, lucrurile se schimbă greu.
Aşa că fii atent la propriul succes mic ca să poţi apoi să te înveţi cu succesul din ce în ce mai mare.
Bucură-te!!! Sărbătoreşte cel mai mic succes!!!
La mine a funcţionat, la prietenii mei care deja au testat a funcţionat.
Ştiu sigur că va funcţiona şi la tine.
E un sistem simplu şi uşor de folosit.
Dacă îţi doreşti, poţi să începi cu lucruri mai simple, apoi să îl foloseşti şi la amânările cele mai complicate.
Când îţi descoperi dorinţele care vin din suflet şi din inimă şi când te iubeşti suficient de mult, poţi depaşi acea luptă interioară şi poţi dobândi libertatea de a acţiona aşa cum îţi doreşti.
Şi acest lucru va schimba totul.
Eu îţi doresc să foloseşti aceste informaţii cât mai bine şi să ai succes în tot ce faci!
Şi, te rog, ţine-mă la curent dacă au adus valoare în viaţa ta sugestiile mele.
Cu drag,
Mariana Stănescu!
[/text_block]