Întreaga noastră existență este formată din milioane de amintiri stocate în memoria noastră: prima reușită școlară și chipul mândru al părinților, primii fluturi în stomac provocați de dragoste, emoțiile primului job, primul eșec și cum am devenit mai puternici după ce l-am depășit, bucuria de a fi părinte, toate momentele prețioase petrecute alături de cei care au intrat la un momentat dat în viața noastră, etc. Toate aceste lucruri ne fac oamenii care suntem astăzi.
Mintea noastră este asemenea unui computer: creierul nostru reprezintă hard disk-ul. Uneori capacitatea de memorare a hard disk-ului este atinsă, iar pentru a stoca noi informații, trebuie să se șteargă din cele vechi. În cazul computerului, putem alege informațiile la care dorim să renunțăm. În ceea ce privește memoria noastră, această decizie nu ne aparține. Nu putem controla ceea ce reținem sau ceea ce pierdem.
Vi s-a întâmplat să vă treziți fredonând un cântec pe care nu l-ați mai ascultat de ani buni, dar când a venit vorba dacă ați încuiat sau nu ușa când ați plecat de acasă, a fost imposibil să vă amintiți? Stresul și nevoia de a reține cât mai multe informații ne afectează puterea de concentrare și de memorare.
Un stil de viață sănătos poate sprijini sănătatea creierului și chiar încuraja creierul să dezvolte noi neuroni, un proces cunoscut ca neuroplasticitate. Până nu de mult, se credea că apogeul memorării este atins la începutul maturității, urmând apoi o scădere continuă presărată cu lapsusuri. Total greșit! Centrul memoriei noastre se poate regenera chiar și la vârsta de 80 ani, dacă îl stimulăm corespunzător. În cele ce urmează, o să descoperim cum putem să ne păstrăm memoria vie.
• Atenție la alimentație!
Deși pare greu de crezut, alimentele pe care le consumăm ne influențeză capacitatea de memorare. Pentru îmbunătățirea memoriei, se recomandă o dietă bogată în complexul vitaminic B, vitaminele C și E, mangan, colină, inozitol și L-carnitină. Scăderea concentrației de vitamine B din organism conduce la o memorie slăbită și la o atenție îngreunată. Printre alimentele bogate în vitaminele B se numără bananele și ficatul de vițel sau de pui. De asemenea, bananele sunt bogate și în magneziu, iar ficatul reprezintă o sursă importantă de fier, cu rol în trasportul oxigenul către creier.
Studii au arătat că vitamina C jocă un rol important în potențarea memoriei. Aceasta combate stresul și întărește sistemul imunitar. O întâlnim în coacăze, măceșe, ardei gras, pătrunjel, broccoli, conopidă, capșuni, citrice, afine, mure, zmeură, etc. Pe lângă vitamina C, acestea reprezintă și surse importante de antioxidanți.
O altă sursă de antioxidanți o reprezintă fructele oleaginoase (nuci, migdale, fistic, nuci braziliene, castane, nuci caju, alune de pădure, nuci de macadamia, nuci pecan, etc). Datorită conținutului ridicat de antioxidanți, nucile ajută în lupta cu distrugerea celulară, prevenind problemele cardiace, cancerul și 
îmbătrânirea prematură. Migdalele sunt bogate în fibre, astfel că un consum de 3-4 migdale pe zi poate stimula tranzitul intestinal și poate furniza un aport generos e calciu.
Unic în grupa sa de alimente, fisticul conține doze importante de vitamine (aportul său de vitamina A este cel mai mare în rândul fructelor oleaginoase), tiamină, vitamina B6, cupru, mangan, potasiu, fibre, fosfor, magneziu, etc.
Ideale pentru persoanele cu probleme legate de funcționarea glandei tiroide, nucile braziliene sunt o sursă alimentară bogată de seleniu, mineral necesar pentru producția hormonilor tiroidieni.
Dintre toate fructele oleaginoase, castanele au cel mai mic
conținut de calorii și grăsimi ,dar recupereaza teren prin bogăția de carbohidrați, fibre și vitamina C. Nucile caju asigură aportul necesar de proteine și sunt o sursă prețioasă de fier, zinc și magneziu, cu rol în prevenirea instalării tulburărilor de memorie asociate cu înaintarea în vârstă. Alunele de pădure reprezintă o sursă de acid folic, important în timpul sarcinii pentru a preveni malformațiile sistemului nervos al bebelușului. Bogate în grăsimi, nucile de macadamia sunt surse sigure de grăsimi mononesaturate, care contribuie la menținerea sănătății cardiovasculare. Fiind o sursă bogată de vitamina B3, nucile pecan sunt opțiunea perfectă pentru combaterea oboselii, deoarece această vitamină ajută la suplimentarea energiei provenite din hrană.
Studiile au arătat că femeile care au consumat regulat 150 g de nuci și migdale pe săptămână au redus semnificativ riscul de a dezvolta boli coronariene. Mai mult, aceste fructe au un conținut ridicat de acizi grași Omega-3. Deși sunt bogate în grăsimi sănătoase, aceste alimente conțin și grăsimi saturate. De exemplu, nucile braziliene, caju și de macadamia au un nivel ridicat de grăsimi saturate, în timp ce nucile, fisticul și nucile pecan au un conținut mediu, iar alunele de pădure, migdalele și castanele au nivel scăzut.
Nu mai este o noutate faptul că uleiurile Omega-3 sporesc performanțele creierului. Aceste uleiuri se găsesc în alimente precum peștele (somon, ton, macrou, hering, sardine), nuci, kiwi, semințe de in, soia, spirulină, 
fasole, etc. Rolul lor este cu atât mai important cu cât acizii Omega-3 sunt componenţi importanţi ai membranelor celulare cerebrale. Conform unei cercetări recente, persoanele care consumă de trei ori pe săptămână peşte bogat în acizi Omega-3 prezintă un risc mai mic de a se îmbolnăvi de demenţă.
Mai mult, aceşti acizi graşi sunt folosiţi de corp pentru a se lupta cu problemele cardiovasculare, deoarece au rol antiinflamator, ajută la cicatrizare, conferă elasticitate vaselor de sânge şi reglează tensiunea arterială.
În ciuda gustului amărui, ciocolata neagră este unul dintre cele mai sănătoase deserturi. Aceasta are în compoziția sa o cantitate mare de antioxidanți care protejează împotriva radicalilor liberi. Ciocolata neagră îmbunătăţeşte circulaţia sanguină la nivelul creierului şi ajută în tratarea insomniei.
Flavonoizii din cacao 
antrenează funcţiile mentale, iar magneziul şi antioxidanţii cresc nivelul de oxigen din creier. Știați că antioxidanții din cacao sunt de 2 ori mai puternici decât cei ce se găsesc într-un pahar de vin roșu, de 2-3 ori mai eficienți decât cei dintr-o cană de ceai verde sau de 4-5 ori mai puternici decât cei din ceaiul negru?
• Folosește stimulente pentru memorie!
Fitoterapeuţii recomandă Gingko biloba pentru stimularea memoriei – o cană de ceai zilnic. Ginsengul 
siberian, ginsengul chinezesc și sucul de ovăz ajută mai ales în problemele de memorare care apar din cauza epuizării psihice.
Ginsengul stimulează sistemul nervos și reduce riscul apariției cancerului ovarian, cancerului de laringe, de esofag, de stomac și cancerului ancreatic. Aceste rădăcini prezintă proprietăți antiinflamatoare, antiulceroase, hipotensive, analgezice.
Una dintre principalele substanțe implicate în buna funcționare a sistemului nervos este acetilcolina, primul neurotransmițător descoperit.
Singura sursă naturală de acetilcolină o reprezintă laptișorul de matcă. S-a dovedit științific că lăptișorul de matcă, folosit ca stimulent alimentar, combate în mod eficient pierderile de memorie, anxietatea, 
iritabilitatea, oboseala mentală, insomnia, starea generală proastă și dificultățile de a ne exprima gândurile.
Laptișorul de matcă ne asigură un plus de concentrare, crescându-ne capacitățile intelectuale. În același timp, el previne și ne protejează în fața bolilor degenerative precum boala Alzheimer.
Va pot recomanda suplimente de calitate pe care le folosesc in familia mea cu eficienta testata de 40 de ani.
Spuneți DA exercițiilor fizice!
Exercițiile fizice sporesc oxigenarea creierului si reduc riscurile care duc la tulburări mentale si la pierderi de memorie. Acestea încurajează creierul să lucreze la capacitate optimă, stimulând multiplicarea celulelor nervoase.
În timpul exerciților fizice, celulele nervoase eliberează factori neurotrofici, cel mai important fiind factorul neurotrofic derivat cerebral (FNDC). Acesta declanşează numeroase alte substanțe biochimice ce favorizează sănătatea neurală și produc beneficii directe funcțiilor cognitive.
Așadar nu uitați de cele cel puțin 30 de minute de mișcare zilnică! Dansați, mergeți pe jos, faceți aerobic sau orice activitate care vă pune sângele în mișcare.
• Somnul dulce mult aduce!
Somnul reprezintă un factor cheie al memorării. Putem respecta toate regulile pentru îmbunătățirea memoriei, dar lipsa somnului ne va împiedica să obținem efectele dorite.
Este indicat să dormim înainte și după ce am intrat în contact cu noi informații, deoarece prin această metodă vor fi asimilate mai rapid. Unul dintre beneficiile aduse de somn este acela că face ca memoria să funcţioneze mai bine.
Acest lucru se datorează faptului că, în timpul somnului, creierul este extrem de ocupat, lucrând, printre altele şi la memorie. Pe lângă faptul că somnul întăreşte amintirile, le şi restructurează şi reorganizează. După câteva nopți nedormite se remarcă dificultăți de concentrare, de memorie și o stare psihică proastă. Pe termen mai lung, imunitatea scade, apare hipertensiunea, diabetul, luare în greutate, vulnerabilitatea la stres și depresia.
• Renuntați la multitasking.
Multitasking-ul reprezintă încercarea de a face simultan cât mai multe lucruri posibil într-un timp cât mai scurt. Din păcate, se pornește de la premisa că multitasking-ul este noul remediu universal al productivității. Total greșit! În afară de procesele semi-automate, cum ar fi mersul sau lucruri pe care le facem inconștient, când vine vorba de procese congnitive în care trebuie să asimilăm informații noi, creierul nu dă randament decât dacă facem lucrurile pe rând.
Mai precis, productivitatea scade cu 40% dacă lucrați multitasking.
Dupa doar 20 de minute de lucru multitasking, oamenii se simt stresați, nervoși și obosiți. Mai mult, pe lângă încetinerea eficienței în rezolvarea sarcinilor, multitasking-ul vă scade IQ-ul. Potrivit unui studiu realizat la Universitatea din Londra, IQ-ul persoanelor care au apelat la multitasking atunci când erau ocupate cu niște sarcini cognitive a scăzut considerabil, scorul IQ-ului fiind similar cu cel pe care l-ar fi avut dacă ar fi fumat marijuana sau dacă nu ar fi dormit deloc. Scorul IQ-ului a scăzut cu 15 puncte.
• Antrenați-vă inteligența!
Creierul trebuie provocat constant cu informații noi. În caz contrar, acesta se va deteriora. Pentru a-i asigura un antrenament intens, apelați la jocurile de inteligență sau activități care vă stimulează creativitatea, pentru minim 20 de minute zilnic.
Implicarea în astfel de activități stimulează sistemul neurologic, contracarează efectele bolilor legate de stres, reduce riscul de demență și amplifică sănătatea și bunăstarea fizică și psihică.
Un factor cheie necesar pentru îmbunătățirea funcționării creierului este seriozitatea scopului cu care vă angajați în realizarea sarcinii. Găsiți o activitate care să vă capteaze atenția în totalitate, dar să vă ofere și satisfacție. Personal, îmi place să rezolv Sudoku. Deși la inceput pare puțin greu, este o activitate plăcută prin care îmi păstrez mintea ageră.
Este important să conștientizăm cât de importantă este memoria pentru fiecare dintre noi și cât de mult ne afectează stresul.
Într-o lume în plină agitație, este esențial să ne deconectăm pentru perioade scurte de la tot ce ne înconjuară, pentru a ne proteja creierul și organismul.
Până la urmă, ce rost are să fim cei mai buni, dacă asta înseamnă să ne pierdem pe noi înșine în drumul spre succes?