De câte ori nu te-ai aflat în situaţia de a spune „nu am timp”?
Cât de des ţi se întâmplă să te sune prieteni sau amici să îţi propună să vă întâlniţi, iar tu să le răspunzi că îţi pare rău, dar nu ai timp?…
Sau la cât de multe lucruri a trebuit să renunţi doar pentru că ai realizat că nu îţi ajunge timpul?…
Pentru noi toţi, prinşi în vâltoarea vieţii de zi cu zi, timpul este o resursă foarte prețioasă, iar felul în care valorificăm această resursă pare a necesita o adevărată măiestrie.
În primul rând, când vorbim despre credința limitativă „nu am timp”, este important de reținut faptul că percepția asupra timpului este una pur umană și pur emoțională.
De cate ori, atunci când faci ceva plăcut nu ți se pare că timpul zboară, pe când atunci când faci ceva ce NU îți place, sau ești într-o stare de așteptare sau de agitație, timpul stă pe loc și stai cu ochii pe ceas numărând trecerea orelor?
De asemenea este extrem de important să fim sinceri cu noi înșine și să analizăm dacă nu cumva folosim sintagma „nu am timp” ca scuză pentru a nu face ceva anume, pentru a nu ne asuma o anumită responsabilitate, sau pentru a desemna ceva ce de fapt „nu este chiar important pentru noi”, nefiind de fapt o prioritate.
Știai că folosind această sintagmă scăpăm de fapt de vinovăția nerealizării unui obiectiv propus, pasând responsabilitatea în afara noastră?
Cum putem combate „lipsa de timp” și demonta credința limitativă „nu am timp”?
Sunt câteva acțiuni de luat în considerare pentru a putea combate această„lipsă de timp” și pentru a putea demonta credința limitativă „nu am timp”:
✔ Asuma-ți responsabilitatea și fi sinceră cu tine – verifică când anume și mai ales în ce context și scop folosești sintagma „nu am timp”; Dacă într-adevăr constați că nu te ascunzi în spatele acesteia și nu fugi de responsabilitate, află în următoarele rânduri ceea ce poți să faci.
✔ Programează-ți acțiunile ținând cont de propriul tău ritm, de ritmul tău natural; fiecare dintre noi are un ritm natural pe care dacă îl forțăm, presiunea emoțională devine din ce în ce mai mare; Asta nu semnifică faptul că îți permiți să acționezi „în reluare” sau să profiți de scuza „ritmului natural” pentru a trage de timp sau pentru a amâna. Important este să te analizezi și să conștientizezi care este acel ritm al tău în care funcționezi la capacitate optimă, fără a pune presiune pe tine și fără a te surmena, pentru a evita să intri în stare de burnout.
✔ Evită multitasking–ul! Trecerea de la o activitate la alta, chiar dacă aparent activitățile par simple, consumă nu numai energie, dar si timp. Contrar a tot ceea ce se credea până acum, multitasking-ul NU economisește timp. Există falsa impresie că dacă abordezi mai multe lucruri în același timp, le realizezi mai repede. În realitate, dacă vei analiza și contoriza cu atenție, vei observa că vei aloca mai mult timp pentru a finaliza două sarcini sărind de la una la alta, decât dacă le-ai realiza una câte una, pe rând. Aceasta constatare se poate face și în cazul activităților pe care le realizăm pe pilot automat (șofatul, vorbitul la telefon, mâncatul, spălatul etc).
✔ Împarte sarcinile grele în sarcini mai mici; creierului nostru nu îi prea plac sarcinile abstracte și dacă îi spui ca are de făcut cash-flow-ul lunar nu prea știe cu ce și de unde să înceapă. Cel mai probabil va găsi scuze să mai amâne. Însă dacă identificam în mod specific ce anume presupune realizarea cash-flow-ului lunar, respectiv analiza mai multor rapoarte (de încasări previzibile, plăți previzibile, alocarea de resurse extra la capitolul „altele” etc), si realizăm fiecare activitate pe rând alocându-i o perioadă de timp rezonabil, lucrurile se vor simplifica, iar obiectivul va fi realizat mai organizat și mai eficient din punct de vedere al managementului timpului.
✔ Alocă-ți în programul zilnic o perioadă de timp „pentru a nu face nimic”, cel puțin nu ceva din ceea ce ai de realizat pentru atingerea obiectivelor, referindu-mă aici la acel timp alocat pentru un nimic constructiv; este un timp pentru tine însuți (de meditație, gândire, rugăciune, contemplare), un repaos pentru minte în care în mod oficial îi permiți acesteia să se relaxeze. Prin acest tip de relaxare, obții claritate și o mai bună viziune asupra modului în care te poți organiza pentru a obține rezultatele și obiectivele dezirabile.
✔ Aloca-ți timp pentru a face ordine; se știe faptul că ordinea în lucruri generează ordine în gândire, prin urmare asigură-te că ai ordine la locul de muncă sau oriunde îți desfășori activitățile.
✔ Inserează anumite obiceiuri care să vină în susținerea ta pentru realizarea obiectivelor pe care și le propui:
⏲ trezitul la o anumită ora (inclusiv in weekend) te ordonează mental spre reușită. Îți permite să îți organizezi un program clar pentru dimineața, să inserezi un ritual, să te ordonezi în acțiuni și să capeți claritate mentală. Se spune că trezitul la aceeași ora stabilizează ritmul circadian, cu efect direct asupra calității somnului al nivelului de energie și a optimismului și stării generale de bine;
⌨ jurnalul sau agenda în care să îți organizezi activitățile aplicând ceea ce se numește „reorganizare emoțională”, mai precis să aloci câteva minute fie dimineața fie seara pentru a scrie în jurnal sau în agendă, respectiv pentru a îți face o listă cu ceea ce ai de făcut peste zi, astfel încât obiectivele, sarcinile tale să poată fi realizate. Lista se va întocmi ținând cont de următoarele:
⌨Notează nu numai sarcinile de realizat ci și timpii alocați unor activități de rutină (inclusiv pauze de masă, timp alocat pentru pregătirea pentru plecare, pentru transport, pentru revenirea de la birou, pentru masa de seară, timp petrecut pe rețele de socializare, alocat pentru cumpărături, ieșit în oraș etc); pe scurt – observă pe unde ești împrăștiat!
⌨ Se evaluează durata fiecărei acțiuni identificată, cât mai realist și rațional posibil; În această etapă „întreabă-te: e ok să duci viața așa? Adică să cheltui timp, în loc să îl investești? E ca atunci când toci toți banii pe care îi ai, fără să economisești și să investești nimic. Timpul trecut nu se mai întoarce, banii cheltuiți duși sunt. Ba cu timpul e si mai rău, că zilele se taie una după alta din calendarul vieți, fără întoarcere, dar banii se mai fac la loc, dacă îți pui mintea cu ei”.
Se grupează aceste acțiuni pe categorii de importanță:
🔆 Acțiuni pe care este musai să le faci;
🔆 Acțiuni pe care ar fi bine să le faci;
🔆 Acțiuni pe care să le fac în cazul în care mai rămâne ceva timp;
Se realizează activitățile în decursul unei zile pornind de la cele încadrate în prima categorie de mai sus, astfel încât emoțional să fi împăcat cu tine însuți ca ai făcut acțiunile cu încărcătură emoțională cea mai mare, respectiv tot „ceea ce aveai important de făcut”.
🙏 Inserarea ritualului de seara ținând cont de importanța celor 5 minute înainte de somn.
Evident, în multe dintre cele enumerate mai sus te poți folosi de avantajele tehnologiei, de programe de planning, organizatoare, căsuța poștală electronică, programe de internet banking pentru plata facila (și puțin consumatoare de timp) a datoriilor lunare etc.
Prin urmare, data viitoare când mai folosești sintagma ”nu am timp”, pune-ți următoarele întrebări: ”oare chiar nu am timp?”, ”cu ce anume îmi umplu de fapt timpul”, ”ce este cu adevărat important pentru mine?”, „dau valoare cu adevărat timpului pe care îl am într-o zi?”.
„Când tragem linie, de fapt ne e frică să avem timp, chiar dacă ne plângem că niciodată nu avem destul. Ne e frică de ceea ce s-ar întâmpla dacă nu ne-am mai întrerupe singuri sau daca am înceta să ne mai umplem clipele și, în schimb, am sta doar în ACUM, chiar și preț de câteva respirații. Poate că avem exact cantitatea potrivită de timp, dar am uitat cum să fim într-o relație înțeleaptă cu el”. ~ Jon Kabat-Zinn
Îmi doresc ca aceste informații să-ți fie utile și să te ajute la eficientizarea timpului tău și să nu mai ajungi la expresia „nu am timp”.
Mereu alături de tine,
Mariana
0761142178