Poți stopa căderea părului? Dacă da, cum?
Părul frumos și sănătos ne dă acel boost de putere care ne va susține să trecem peste toate provocările zilei. Da, este atât de important!
E de la sine înțeles astfel că scenariul opus tabloului idilic de mai sus, respectiv căderea accentuată a părului, poate deveni o tragedie în toată regula.
Acest fenomen este în general provocat de factori interni sau externi, și, deși în multe cazuri procesul este reversibil, sunt și situații în care daunele provocate sunt dificil sau chiar imposibil de combătut.
Din experiența mea de zece ani sunt experimentate rezultate eficiente atunci când sunt identificate CAUZELE…… și NU sunt urmărite doar efectele … adică căderea părului.
Poate reapare foarte repede UN EFECT al unei cauze privită superficial sau chiar deloc.
CE ESTE CĂDEREA PĂRULUI?
Părul este alcătuit dintr-o proteină numită keratină, produsă în foliculii de păr, în stratul exterior al pielii.
Pe măsură ce foliculii produc celule noi de păr, celulele vechi sunt împinse prin suprafaţa pielii la o rată de aproximativ şase centimetri pe an.
Practic, părul pe care îl puteţi vedea este de fapt un şir de celule de keratină moarte.
Fiecare folicul are propriul ciclu de viaţă care poate fi influenţat de vârstă, boală şi o mare varietate de alţi factori, pe care am să-i scriu mai jos.
CÂND ESTE CĂDEREA PĂRULUI NORMALĂ?
CÂTE FIRE CAD ÎN MOD NORMAL?
Un adult are, în medie, aproximativ 100.000 până la 150.000 fire de păr şi pierde în jur de 100 de fire pe zi, astfel că atunci când observaţi câteva fire de păr pe perie sau pe pernă nu vă îngrijoraţi.
Însă, dacă atunci când vă treziţi, observaţi perna acoperită cu păr sau dacă după spălat, scurgerea de la duş este plină de fire, înseamnă că vă confruntaţi cu o cădere excesivă a părului.
Dacă părul continuă să crească sănătos şi densitatea lui nu este vizibil afectată, iar căderea nu este pregnantă timp îndelungat, nu sunt motive de îngrijorare.
Un caz în care căderea părului, deşi masivă, este normală, este după sarcină, la aproximativ 2 luni.
Datorită nivelului mare de estrogen produs pe timpul celor 9 luni de sarcină, părul a înregistrat o cădere minimă, însă la aproximativ 2 luni de la naştere, nivelul estrogenului revine la normal, firele de păr îşi pierd suportul oferit de hormoni şi cad în număr masiv.
Căderea părului după sarcină poate dura 1-3 luni, după care părul începe să se regenereze. Acest lucru poate fi traumatizant pentru proaspetele mămici, însă nu sunt motive de îngrijorare decât dacă această cădere persistă mai mult de 3 luni şi nu dă semne de regenerare.
CARE SUNT CAUZELE CĂDERII PĂRULUI?
Părul poate cădea din diferite motive, atât interne, cât şi externe.
…….. putem să luăm măsuri pentru a le minimiza.
Cauze INTERNE (după mine sunt cele mai importante):
Modificările hormonale.
Hormonii își fac practic de cap cu organismul nostru, așa că de ce nu și-ar pune amprenta și asupra părului?
În general, perioadele de sarcină, pre-menopauză, menopauză, post-menopauză sunt caracterizate prin modificări hormonale care se pot manifestă și prin căderea părului.
Organismul are nevoie în mod normal de o perioadă de cel puțin trei luni pentru a se acomoda cu noile niveluri hormonale, timp în care dezechilibrele hormonale survenite pot duce la căderea părului, variații ale masei corporale, oboseală, acnee, etc.
Moștenirea genetică.
Ereditatea este considerată cea mai comună cauză a căderii părului și cea împotriva căreia e aproape imposibil să lupți. Precum în cazul ridurilor, dacă mama ta s-a confruntat cu rărirea și subțierea firului, este foarte probabil ca și pe tine să te aștepte același scenariu. Înaintarea în vârstă joacă de asemenea un rol important.
Stresul emoțional. Cortizolul-hormonul stresului întrerupe ciclul de creștere a foliculilor și poate fi considerat unul dintre principalii factori ai căderii părului.
Efectele nu se văd imediat, ci la câteva luni după ce ai trecut printr-o traumă, fie că este vorba despre un accident, o boală, o perioadă mai epuizantă la muncă sau un dezechilibru emoțional. Stresul afectează fazele de creștere a părului, putând împinge forțat firul spre cădere, dar provoacă și dezechilibre hormonale care pot cauza la rândul lor căderea. Vestea bună este că, odată ce ai depășit sursele de stres, părul se regenerează, în timp.
Terapiile medicale.
O anumită medicamentaţie sau chimioterapia afectează foliculii, mai ales pe cei aflaţi în stadiu activ de creştere. Unul dintre efectele secundare ale contraceptivelor este subţierea părului, fiindcă hormonii care afectează ovulaţia conduc la fragilizarea firelor de păr.
Acelaşi efect negativ asupra părului îl mai pot avea şi medicamentele care tratează depresia, hipertensiunea sau artrita.
În general, medicamentele care tratează cancerul, artrita, depresia, problemele cardiace sau pe cele cu guta pot avea drept efecte adverse și căderea părului.
Anumite boli.
Alopecia areata este afecțiunea care cauzează căderea părului pe porțiuni întregi, în timp ce Tinea capitis (pecingine pe scalp) și Tricotilomania (înclinația patogenă a unei persoane de a-și smulge fire de păr din cap) pot duce chiar la apariția cheliei.
Bolile autoimune sunt cel mai des evocate în cazurile de căderea parului, pentru că sistemul imunitar începe să atace propriile organe, ţesuturi şi celule ale organismului. Acestea sunt:
Boli ale tiroidei . Glanda tiroidă poate fi hipoactivă, iar afecțiunea este numeroasă hipotiroidism, sau hiperactivă, afecțiune numită hipertiroidism. În ambele dimensiuni, consecințele sunt foarte accelerate: căderea părului din cauza dezechilibrului hormonal.
Lupusul. Atunci când boala este în perioada activă, de cele mai multe ori este vorba despre alopecie localizată, adică zone mai mici sau mai mari lipsite de păr. Manifestarile sunt reversibile, în sensul că în perioada în care boala intră în remisiune, părul se regenerează şi dispar zonele lipsite de păr.
Diabetul. Această boală poate afecta ciclul de creştere al firelor de păr. Când insulina nu este secretată în cantităţi suficiente, zahărul se acumulează în sânge şi acesta nu va mai transporta cantitatea de oxigen necesară hrănirii foliculilor de păr.
Sindromul ovarelor polichistice. Este un dezechilibru hormonal, care afectează ovulaţia. Femeile cu acest sindrom nu au un ciclu menstrual normal, regulat şi prezintă formaţiuni chistice la nivelul ovarelor. Sunt afectate şi alte sisteme ale corpului, cum ar fi cel metabolic şi cel cardiovascular. De asemenea, este afectat ciclul de creştere al firelor de păr, care cad în cantitate mare.
Carențe nutriționale.
Vitamina A are efect reglator asupra funcţiei glandelor sebacee, răspunzătoare de secreţia de sebum, un lubrifiant natural al firului de păr. Lipsa ei din dietă poate duce la uscarea părului, la apariţia mătreţii şi chiar la căderea părului în mod excesiv. Alimentele bogate în vitamina A sunt ficatul, uleiul de peşte, laptele, legumele roşii, portocalii şi galbene, dar şi spanacul.
Vitaminele B6, B12, acidul folic si biotina sunt elemente cheie ale menţinerii unui nivel adecvat de hemoglobina (componentă a sângelui responsabilă de „alimentarea” ţesuturilor cu oxigen). Vitamina B6 se găseşte în cantitate mare în alimentele bogate în proteine: ficatul, carnea de pui, peşte sau porc, soia etc. Alimentele cu un conţinut crescut de vitamina B12 sunt carnea, ouăle şi produsele lactate.
Acidul folic se găseşte mai ales în cereale, nuci, alune, legumele cu frunze verzi, sucul de portocale, germenii de grâu şi ficat. Deficitul de biotina apare foarte rar, în anumite afecţiuni intestinale (biotina este sintetizată la nivel intestinal sub acţiunea unor bacterii din flora normala).
Vitamina C intervine în sinteza colagenului, absenţa ei putând determina creşterea fragilităţii părului, cu despicarea vârfurilor şi ruperea firelor cu usurinţă. Vestea bună este că această vitamină se găseşte în numeroase fructe şi legume: citrice, cartofi,capşuni, coacăze, kiwi, roşii şi legumele cu frunze verzi
Vitamina E intervine în sporirea captării tisulare de oxigen la nivelul scalpului.Are rolul de a oferi protecţie împotriva soarelui şi radicalilor liberi, atât pentru piele, cât şi pentru păr şi este conţinută de legumele cu frunze verzi, nuci şi seminţe, uleiuri vegetale etc.
Biotina. Atunci când nivelul de biotina scade, părul devine casant, uscat şi se rupe mai uşor. Alimentele bogate în biotina sunt ficatul, gălbenuşul de ou, faina de soia şi drojdia.
Proteinele. Părul este compus în bună parte şi din proteine, iar acestea nu trebuie să lipsească din alimentaţie. Acestea conferă rezistenţă şi vitalitate părului. Consumaţi cât mai des carne de pui, de curcan, brânzeturi şi ouă.
Mineralele şi acizii graşi esenţiali, indispensabile pentru creşterea părului….
Dintre minerale, cele mai importante pentru sănătatea părului sunt:
Cuprul, alături de vitaminele din complexul B, este necesar în sinteza hemoglobinei şi se găseşte mai ales în ficat, fructe de mare, nuci şi seminţe.
Fierul este un mineral cu rol-cheie în sinteza hemoglobinei şi poate fi întâlnit sub două forme: hemic (organismul îl absoarbe mai uşor) şi non-hemic. De aceea, este important ca dieta să cuprindă surse de fier hemic: carne rosie (în special cea de vita), organe (în special ficat), carne de pasăre, peşte (ton, somon) şi ouă (gălbenuşul).
Zincul este implicat atât în menţinerea sănătăţii firului de păr, cât şi în reglarea secreţiei de sebum la nivelul scalpului, cu efecte benefice în prevenirea mătreţii. Alimentele cu un conţinut crescut de zinc sunt fructele de mare, mai ales stridiile, ouăle şi laptele, dar şi unele cereale.
Iodul joacă un rol vital în creşterea părului. Deşi în mod uzual el se adaugă în sarea de masa, ideal este să ne procurăm necesarul de iod din surse naturale: alge, fructe de mare, somon, ouă, usturoi.
Magneziu. Acesta este unul dintre cele mai importante minerale din corp şi influentează peste 300 de reacţii biochimice din organism, inclusiv creşterea părului. Atunci când magneziul lipseşte din organism, provoască dezechilibre şi declansează căderea părului. Cele mai important surse de magneziu sunt orezul, spanacul, migdalele şi caju.
Calciu. Deşi atunci când auzim de calciu, ne gândim direct la sistemul osos, iată că acesta are un rol important şi în structura părului, fiindcă îi conferă rezistenta. Produsele lactate, legumele şi fructele uscate sunt bogate în calciu.
Acizii graşi nesaturaţi Omega-3 si Omega-6 nu pot fi sintetizaţi în organism, de aceea trebuie preluaţi din alimente ca peştele (în special somonul), nucile, uleiul de măsline sau de rapiţă, soia etc.
Părul nu este doar un accesoriu, ci un sistem biologic complex, în reglarea căruia intervin numeroşi factori (dieta, stres, imunitate etc.). Niciunul dintre aceştia nu trebuie neglijat.
Procedurile cosmetice, cum ar fi spălarea deasă a părului, decolorarea şi vopsirea părului, pot contribui la subţierea firelor, făcându-le fragile. Coafurile strânse, folosirea bigudiurilor calde şi a produselor de styling deteriorează şi rup firele.
Rutina de îngrijire a părului este foarte importantă….produsele pline de substanțe artificiale, în special cele care conțin sulfați, siliconi, ceară, uleiuri minerale sau alcooli vor usca firul de păr și îl vor degrada în timp, astfel că acesta se fragilizează și cade mai repede.Cu toate acestea, aceste proceduri nu produc chelire. În majoritatea cazurilor, starea părului se îmbunătăţeşte dacă sursa problemei este îndepartată.
CUM NE SPĂLĂM PE CAP PENTRU A OPRI CĂDEREA PĂRULUI?
Spălarea părului ajută la prevenirea căderii părului pentru că menţine scalpul curăţ şi impiedică acumularea sebumului şi blocarea foliculilor.
Nu este recomandată spălarea zilnică a părului pentru că se înlatură uleiurile naturale ale firelor şi se vor fragiliza.
Încercaţi să păstraţi o distanţă de cel putin 2 zile între şamponări.
Alegeţi un şampon cu textură uşoară, în funcţie de tipul de păr (normal, uscat sau gras). Este în regulă să testaţi mai multe şampoane până când îl veţi găsi pe cel care vi se potriveşte cel mai mult.
Este de menţionat că şampoanele medicamentoase pot usca şi încurcă tija firului de păr şi mulţi renunţă la ele din acest motiv.
Se aplică o cantitate mică de şampon şi se masează timp de câteva minute pentru a stimula circulaţia sanguină si, implicit, oxigenerarea scalpului. După spălare, nu frecaţi părul cu prosopul pentru că aceasta este fragil şi se va rupe şi mai uşor. Este recomandată tamponarea părului cu prosopul.
De asemenea, limitaţi utilizarea uscătoarelor de păr. Caldura slăbeşte proteinele din păr. Incălzirea şi uscarea constantă pot duce la fragilitate și, automat, poate cauza pierderea părului, care altfel nu s-ar fi produs altfel. Uscarea naturală este cea mai potrivită pentru păr, aşa că încercaţi să îl lăsaţi cât mai des să se usuce în mod natural.
Dacă crezi că sunt valoroase informaţiile aş fi încântată dacă îmi laşi un comentariu. În situaţia în care ai o asemenea provocare nu ezita să iei legătura cu mine pentru că există rezultate foarte bune în cei 42 de ani de când compania Forever are suplimente care echilibrează carenţele de vitamine, minerale, acizi graşi, sistemul hormonal, nervos, stările de anxietate sau emoţionale.
Știu că internetul este înșelător, însă vreau să te asigur că sunt o persoană în carne și oase, sinceră și dornică să te ajute să îți atingi starea de bine pe care o doreşti.
Cu dorinţa de a fi folositoare şi cât mai aproape de tine!
Mariana[/text_block]