Tot mai des aud oameni care spun: ” nu am timp”, ”timpul trece repede”, ” nu reușesc să fac mare lucru”…
Îți sună cunoscut?
Mie, da.
Și eu credeam aceleași lucruri până când am studiat puțin mai în profunzime lucrurile și am învățat de ce simt oamenii că au multe de făcut și nu au timp. De ce a devenit timpul o problemă atât de arzătoare în zilele noastre.
Oare, ziua nu mai are tot 24 de ore?
Ba da, cu siguranță are 24 de ore, și ca și mine și tu și toți ceilalți avem 24 de ore. Și totuși, de ce unii reușim să facem multe lucruri în 24 de ore și alții, nu?
Ceea ce am experimentat la mine atunci când simțeam că nu am timp și totodată vad și la oamenii cu care lucrez, aud frecvent oameni care spun acest lucru, este faptul că suntem foarte ocupați, avem foarte multe lucruri de făcut iar la finalul zilei apare epuizarea.
Povestea pe care urmează să o împărtășesc cu tine subliniază foarte bine valoarea pe care o dăm timpului nostru.
Și da, pot să înțeleg că suntem ocupați, însă suntem și productivi?
Și de fapt aici este marea diferență…Atunci când vrem să facem de toate de fapt nu facem nimic
Vestea bună este că există o soluție, putem prioritiza.
”Hotărăște care sunt prioritățile tale, dacă nu altcineva o va face pentru tine.” JOHN C. MAXWELL
Prioritățile sunt o alegere. Te-ai născut cu un potențial pentru lucruri mărețe.
Tu poți să decizi cum să-ți petreci timpul, cu cine să-l petreci și la ce vei renunța atunci când ”rămâi fără timp.” Fiecare prioritate pe care ți-o stabilești și fiecare acțiune pe care o întreprinzi are consecințe… dar cine poate decide ce e cel mai bine pentru tine, dacă nu tu?
Este viața ta. Asumă-ți răspunderea pentru ea!
Iată povestea de care spuneam mai sus: ”
”O profesoară stătea în fața clasei sale. A pus un borcan mare pe masă și după ce l-a umplut cu pietre, i-a întrebat pe cursanți: „Este plin?”. Cu toții au spus că era plin. Profesoara a scos o cutie cu pietricele și le-a turnat în borcan. A scuturat puțin borcanul, iar pietricelele s-au strecurat printre spațiile dintre pietrele mari. „Acum este plin?”
Cu toții au fost de acord că era plin. Profesoara a turnat apoi o cutie cu nisip în borcan. Desigur, nisipul a umplut întregul borcan. I-a mai întrebat încă o dată pe cursanți dacă borcanul era plin. Cu toții au spus că da. Profesoara a spus, „Vreau să considerați borcanul acesta ca fiind viețile voastre. Pietrele mari sunt cele mai importante lucruri: familia, sănătatea, prietenii, visurile voastre… lucruri care, dacă ați pierde totul și ar rămâne doar ele, viețile voastre ar fi în continuare pline.” „Pietricelele,” a continuat ea, „sunt celelalte lucruri care contează. Lucruri necesare pentru viața de zi cu zi. Nisipul este orice altceva – lucrurile mici.”
Dacă pui nisipul mai întâi în borcan, nu va mai fi destul loc pentru pietricele și pentru pietrele mari. La fel și în viața ta.
Dacă îți irosești timpul și energia cu lucrurile mici, atunci nu vei avea niciodată loc pentru lucrurile care sunt importante pentru tine.
Fii atent la lucrurile care sunt esențiale pentru ceea ce vrei să creezi în viața ta. Prioritizând vei acționa fără să amâni.
Îngrijește-te prima oară de pietrele mari, de lucrurile care contează cu adevărat. Stabilește-ți prioritățile! Restul lucrurilor sunt doar nisip.
Reflectează la aceste întrebări:
Care sunt pietrele mari din viața mea?
Care sunt pietricelele din viața mea?
Care sunt fragmentele de nisip din viața mea?