Rămâne în continuare întrebarea: Care este sensul vieții noastre, ca indivizi?

Recunosc, este o întrebare grea, de fapt grea este puțin spus, pentru ca oamenii își pun cu bună credință întrebare care este scopul vietii lor. 

Evident eu nu pot deține răspunsul individual la această întrebare iar în același timp cunosc și răspunsul standard: urmează-ți pasiunea. 

Acest răspuns este adevărat, însă nu mă satisface.

Cei mai mulți oameni cunosc acest răspuns, totuși nu este de ajuns, pentru că apar întrebări de genul:

• care-i pasiunea mea?
• cum o aflu?
• cum mi-o urmăresc?
• dacă aș afla că mai am un an de trăit ce aș face?
• ce activitate aș face chiar dacă nu aș primi nici un ban?
• ce pot schimba în viața mea astfel încât să simt că trăiesc cu bucurie?
• ce fac cu facturile pe care le am de plată?
• cu adevărat care este sensul vietii noastre?
• etc

Vă voi spune o scurtă poveste despre un călugăr și despre un om care se întreba care este sensul vieții sale:

Un important om de afaceri cu foarte mulți bani realizează la vârsta de 55 de ani că nu a făcut nimic cu propria viață în ciuda faptului că situația materială i-ar fi permis să facă. A avut un moment în care a decis să renunțe la activitatea sa și a plecat în căutarea răspunsului.

Întrebarea este simplă: care este sensul vieţii sale? 

A călătorit mult și a stat de vorbă cu fel și fel de oameni de la cei mai simpli la cei mai complicați sau învățați.

A ajuns într-un final la un călugăr și l-a întrebat:

– Cum știu care este misiunea mea, cum aflu care este scopul vieții mele, care este sensul vieții mele?

Atunci călugărul l-a poftit la o plimbare. Au mers de-a lungul râului până au ajuns la un loc unde apa era mai adâncă cât să ajungă până la brâu.

– Am să te rog să intri în râu cu mine.

Apoi după ce au intrat, cam până la jumătatea albiei, călugărul  i-a spus:

– Ține-ți respirația și bagă, te rog, capul în apă.

Zis și făcut, omul băgă capul în apă și-și ținu respirația. Atunci călugărul îl apucă cu o forță uriașă de spate și-l presă și mai mult în apă. Speriat omul începu să se zbată din toate puterile și mai să-și dea sufletul. Călugărul îl eliberă din strânsoare,  iar omul scoase afară capul disperat, cu pupilele dilatate, cu fața schimonosită și trăgând aer în plămâni cu disperare.

– De ce mi-ai făcut asta, vrei să mă omori, urlă umilul om, uitându-se cu disperare la călugăr!

– Fiule, ce-ți doreai mai mult acolo, când erai scufundat?

– Nu-mi doream nimic, vroiam doar să ies la suprafață să respir!

– Ei bine, atunci când îți vei dori să faci ceva atât de mult așa cum vroiai să respiri, abia atunci vei ști că ți-ai găsit misiunea!

Amândoi plecară și își văzură de drum.

Vedem aici nu o morală ci mai degrabă o lecție. Atât timp când ne întrebăm dacă A sau B ne este misiunea, înseamnă că aceea nu este misiunea. Atunci când o vom găsi cu siguranță vom ști care este sensul vietii noastre pe acest pământ. Practic dacă nu vom fi siguri sau nu vom ști, înseamnă că încă nu am găsit-o.

Vom ști care este sensul vietii noastre atunci când ne vom dori un lucru tot atât de mult cum ne dorim să respirăm.

Sensul vieții este misiunea vieții, este calea către autoîmplinire.

Destinul tău este unic, însă destinului tău trebuie să-i dai ocazia să se împlinească.

Citește, intră în contact cu oameni noi, participă la cursuri, implică-te în diferite cauze, pictează, aleargă, ajută, etc.

Fă și altceva decât ai făcut până acum, e simplu, iar atunci când vei găsi ceea ce cauți pur și simplu vei ști și vei simți acest lucru cu fiecare celulă a corpului tău, vei ști că ai găsit care este sensul vietii!

Viața nu este despre ceva, este despre cineva, iar acel cineva ești tu! 

Unii oameni nu știu ce vor deoarece nu experimentează lucruri noi.

 Așteaptă…..
Dacă dorești să aflii cât de pasionat ești să dansezi de exemplu, înscrie-te la un curs de dans și vezi cum te simți.
Pe de altă parte, poți avea impresia că îți place ceva, iar după ce te implici să constați că nu ți se potrivește sau că nu este exact cum ți-ai imaginat.

Diferența o va face ACȚIUNEA.

Fiecare om se naște pentru a fi fericit. 

Totuși, mulți oameni pot să afirme că sunt cu adevărat fericiți? Probabil doar câțiva. Însă care este secretul fericirii adevărate?

Fericirea constă din următoarele componente: „vreau”, „pot” și „trebuie”. În cazul multora acestea nu coincid. Dacă vreau, nu mi se primește. Dacă trebuie, nu vreau. Dar de ce trebuie?  De fapt cuvântul <trebuie> nici nu este bine să-l folosim pentru că atunci când îl auzim ne face să simțim ceva autoritar, ca o comandă și nu ne convine uneori…hai să folosim…este normal, firesc….

Însă dacă vrei, dar nu poți, încearcă să înveți asta-nimeni nu s-a născut învățat și repetiția este mama învățăturii…..prima dată este posibil să cazi după bicicletă însă dacă exersezi de 10 ori te vei întreba…așa ușor este?

Pur și simplu să începi să acționezi, să experimntezi ce simţi că te atrage-aici stă tot secretul.

La cât mai multe misiuni împlinite!

Şi aş fi încântată să-mi scrii dacă tu ai descoperit care este misiunea ta.

Eu am credinţa că pot fi o soluţie pentru nevoile oamenilor şi că pot sa-i ajut să facă o diferenţă în viaţa lor.

Cu mare drag, Mariana Stănescu